Gelozia intre frati este un sentiment absolut normal. Multi parinti se tem de ea, iar altii cred ca o pot evita cu totul daca urmeaza anumiti pasi.
La venirea pe lume a unui frate, copilul mai mare este pus in dificultate. „Cine e asta? De ce primeste atata atentie? Cum scapam de el?” pot gandi unii copii. Se poate ca gelozia sa-si arate coltii deja din timpul sarcinii mamei.
Cum se manifesta gelozia:
- teama ca pierde dragostea unui parinte sau a ambilor parinti
- teama ca va fi inlocuit
- teama ca celalalt frate va fi iubit mai mult
- apare dorinta de a fi doar el iubit de catre parinti
- frustrare ca parintii nu mai sunt acolo doar pentru el
- se simte respins
In fata acestei avalanse de emotii, copilul manifesta diverse comportamente. Unele comportamente sunt mai usor de legat de aparitia noului frate, insa altele pot fi mai greu de conectat. Cateva comportamente des intalnite la fratii mai mari includ:
- neascultare
- agresivitate
- comportamente regresive: suptul degetelui, dorinta de a suge la san sau de a avea suzeta, biberon
- aparitia unor frici (pe care uneori parintii le ignora sau le pun pe seama alintului)
- simptome vizibila la nivelul corpului (somatizari) – dureri de cap, de burta.
Ce pot face parintii pentru ameliora starile fratilor mai mari:
- sa il ajute sa isi exprime trairile si sa ii valideze emotiile „Stiu ca esti suparat”, „Imi dau seama ca ti-e greu”, „E normal sa simti asta”
- sa ii arate oportunitati in a fi frate mai mare
- sa nu respinga fratele mai mare
- sa il lase pe cel mare sa atinga copilul mic, sa il mangaie, sa il pupe
- sa asculte mai mult, sa il incurajeze sa spuna ce nevoi are si sa le dea curs in masura posibilitatilor
- sa ii implice in ingrijirea copilului mic
- sa ii asigure ca ei sunt unici si de neinlocuit
- sa li se confirme mai mult decat oricand ca sunt iubiti
- sa nu se grabeasca in a certa copilul pentru neascultare si sa afle ce a stat in spatele neascultarii sau a altor comportamente mai putin placute