• Eforturi asidue de a evita abandonul real sau imaginar
• Un tipar de instabilitate si intensitate in relatiile interpersonale, zbatandu-se intre extreme: cei afectati au tendinta de a idealiza sau devaloriza, desconsidera partenerul.
• Tulburari de identitate, unde se poate observa din nou gandirea in directii extreme cu privire la imaginea proprie si la simtul sinelui.
• Impulsivitatea comportamentala este vizibila in cel putin doua privinte cu potential autodistructiv – sex, abuz de substante, condus imprudent, mancat compulsiv, cheltuieli impulsive, relatii periculoase
• Comportament suicidar recurent, caracterizat prin amenintari cu sinuciderea, gesturi si actiuni de autovatamare.
• Se poate observa si un tipar de instabilitate emotionala ca raspuns la evenimente de zi cu zi – iritabilitate, episoade de tristete intensa, anxietate. Acestea dureaza de la cateva ore, la cateva zile.
• Sentimentul cronic de gol interior
• Furie intensa si dificultati de gestionare a furiei – izbucniri, furie constanta, tentative de lupta fizica
• In momente de stres, cei afectati pot avea ideatii paranoide trecatoare sau simptome severe de disociere.

Marsha Linehan, cea care a pus bazele terapiei DBT pentru tulburarea borderline, afirma cu privire la cei afectati:

„Indivizii cu borderline sunt echivalentul psihologic al pacientilor cu arsuri de gradul trei. Sa spunem asa, ei nu au piele emotionala. Chiar si cea mai mica atingere sau miscare poate crea o imensa suferinta.”

Este tulburarea de personalitate cu cel mai mare risc de suicid.

Cauzele tulburarii borderline

Se presupune ca tulburarea borderline are atat cauze genetice, cauze care tin de aspecte neurologice, cat si cauze care tin de experientele traite de-a lungul vietii. Sunt multe studii care arata ca in copilaria celor cu borderline au fost prezente abuzuri psihice, fizice sau sexuale.

Relatiile co-dependente

In plan relational persoanele cu boderline intampina reale dificultati. Tiparele de instabilitate se fac simtite si actioneaza in detrimentul lor. Partenerii se pot simti frustrati de schimbarile bruste de atitudine, de impulsivitate, de izbucnirile pline de furie. Relatia devine atat de coplesitoare incat de multe ori partenerii aleg sa plece, intarind si mai mult senzatia de abandon pe care cei cu borderline o resimt.

Prea multa apropiere produce persoanelor cu borderline senzatie de sufocare. Trebuie sa tinem cont de faptul ca e posibil ca in copilarie acestia sa nu fi primit afectiune, apropiere si atunci nu stiu sa o gestionez. Un alt scenariu posibil este credinta ca prea multa apropiere poate produce suferinta, abuz. In acest moment partenerul se poate retrage, iar asta ii reaminteste celui cu borderline de episoadele de abandon din copilarie. In ambele cazuri reactiile sunt intense.

Persoanele cu borderline au asteptarea nerealista ca partenerul trebuie sa le indeplineasca toate nevoile si ca acesta este mereu disponibil sa le indeplineasca. Ei sunt blocati in starea eului de Copil, cautand in permanenta un Parinte grijuliu, afectuos, dar pedepsindu-l in acelasi timp pentru greselile facute in copilarie de parintele real.

Relatiile sunt caracaterizate de comportamente toxice si de jocuri psihologice.

Tratamentul tulburarii de personalitate borderline

Cei diagnosticati cu borderline vor avea nevoie de terapie psihologica pe termen lung. Se folosesc atat abordari precum terapia cognitiv comportamentala (CBT), terapia dialectic comportamentala (DBT), dar si alte abordari terapeutice. O intelegere buna a aspectelor borderline o are si analiza tranzactionala, care poate fi utila pe termen lung.

Relatia cu psihoterapeutul este foarte importanta, desi poate fi una destul de dificila, ca orice relatie pentru cineva care se confrunta cu tulburare borderline.

Tratamentul medicamentos nu aduce vindecare a tulburarii,  dar poate contribui la ameliorarea simptomelor asociate precum: depresie, anxietate, iritabilitate.