Depresia este o problemă care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Aceasta poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale și calității vieții unei persoane.
Conform datelor disponibile, aproximativ 1 din 6 români poate suferi de depresie la un moment dat în viață.
Depresia – Criterii de diagnostic
Criteriile de diagnostic ale depresiei includ o serie de simptome care trebuie să fie prezente în mod constant timp de cel puțin două săptămâni. Printre aceste simptome se numără: starea de spirit tristă sau iritabilă, pierderea interesului sau plăcerii pentru activitățile obișnuite, schimbări în greutate sau apetit, insomnie sau somn excesiv, oboseală și scăderea energiei, dificultăți de concentrare, sentimente de vinovăție sau lipsă de valoare, gânduri recurente despre moarte sau suicid. Pentru a fi diagnosticat cu depresie, trebuie să fie prezentă o parte semnificativă a acestor simptome.
Conform DSM-5 (Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale), criteriile de diagnostic pentru depresie majoră includ următoarele:
- Stare de spirit depresivă sau pierderea interesului sau plăcerii pentru activități în mod constant timp de cel puțin două săptămâni.
- Prezența a cel puțin cinci dintre următoarele simptome în timpul acelei perioade (unul dintre simptome trebuie să fie fie starea de spirit depresivă sau pierderea interesului sau plăcerii):
- Stare de spirit depresivă resimțită în majoritatea zilelor și timpul aproape întreg al zilei.
- Pierderea interesului sau a plăcerii pentru majoritatea activităților.
- Pierdere semnificativă în greutate sau scădere sau creștere semnificativă în apetit.
- Insomnie sau hipersomnie (somn excesiv) în majoritatea zilelor.
- Agitație sau încetinire psihomotorie (observate de alții, nu doar subiectivă).
- Oboseală sau scădere a energiei resimțite în majoritatea zilelor.
- Sentimente de inutilitate sau vinovăție excesivă sau inadecvată.
- Dificultăți de concentrare sau luare de decizii.
- Gânduri recurente despre moarte, suicid sau tentative de suicid.
- Aceste simptome cauzează suferință semnificativă sau afectează funcționarea socială, profesională sau alte domenii importante ale vieții persoanei.
- Simptomele nu sunt cauzate de efectele unui medicament sau substanțe, de o afecțiune medicală sau de pierderea cuiva drag.
- Episodul depresiv major nu poate fi atribuit unui episod maniacal sau hipomaniacal anterior.
Tratamentul depresiei
Tratamentul depresiei poate implica o combinație de psihoterapie și medicație, în funcție de severitatea și caracteristicile individuale. Eficiența terapiei și a medicamentației poate varia de la o persoană la alta. Fiecare caz este unic și răspunsul la tratament poate să fie diferit.
Psihoterapia a demonstrat că este eficientă în tratarea depresiei. Psihoterapia poate ajuta persoanele cu depresie să identifice și să schimbe gândurile negative și comportamentele disfuncționale, să dezvolte abilități de gestionare a stresului și să îmbunătățească relațiile interpersonale. Terapia poate oferi sprijin emoțional și un mediu sigur pentru a explora cauzele și factorii care contribuie la depresie. Deasemenea, prin adaosul de terapie EMDR, putem explora dacă există anumite traume ce mențin depresia și putem lucra pentru îmbunătățirea simptomelor.
Terapia poate ajuta la abordarea cauzelor si a comportamentelor de menținere a depresiei, în timp ce medicamentația poate oferi un impuls inițial pentru a ameliora simptomele și a facilita participarea activă în terapie. Medicația nu este însă tratamentul de primă linie în depresie, mai ales pentru depresie ușoară sau moderată. Chiar și în depresia severă, e bine de știut că medicația nu este suficientă, fiind necesară și psihoterapia.
Fiecare persoană este unică, iar tratamentul trebuie adaptat la nevoile individuale.
În concluzie, depresia este o afecțiune serioasă care necesită intervenție adecvată. Criteriile de diagnostic ale depresiei sunt importante și pot fi evaluate de un psiholog clinician. Este important să căutați ajutor de la un profesionist în sănătate mintală pentru a primi un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.