Atașamentul anxios, cunoscut și sub numele de preocupat, este unul dintre cele patru stiluri de atașament identificate de psihologul John Bowlby. Se caracterizează prin nevoia excesivă de aprobare și validare din partea celorlalți, precum și prin teama constantă de abandon sau respingere. Acestor persoane li se reproșează adesea că sunt prea dependente, sufocante sau că cer prea mult. E ca și cum nimic nu poate fi suficient de sigur și există o nevoie uriașă ce trebuie acoperită constant. Pentru cei din jur poate fi epuizant să stea mult timp într-o astfel de relație.
Stilul de atașament ne poate influența relațiile adulte, dar nu este singurul factor de influență cu care putem lucra pentru îmbunătățirea relațiilor. Așadar, un stil de atașament anxios nu este o sentință la nefericire, dacă persoana va lucra la asta.
Cauze ale stilului de atașament anxios:
Stilul de atașament anxios se formează în copilărie, ca urmare a interacțiunilor cu figurile de atașament (de obicei, părinții). Experiențele care pot contribui la dezvoltarea acestui stil includ:
- Inconsecvență: Figurile de atașament nu sunt mereu disponibile sau sensibile la nevoile copilului.
- Respingerea: Copilul este frecvent respins sau criticat de figurile de atașament.
- Neglijarea: Nevoile emoționale ale copilului nu sunt satisfăcute în mod adecvat.
- Abuzul: Copilul este supus abuzului fizic sau emoțional.
Manifestări:
Cei cu stil de atașament anxios pot prezenta următoarele caracteristici:
- Nevoie excesivă de aprobare și validare: Au nevoie constantă de a fi reasigurați de dragostea și acceptarea celorlalți.
- Teama de abandon: Sunt extrem de îngrijorați de posibilitatea de a fi părăsiți de partener sau de cei dragi.
- Gelozie și posesivitate: Devin geloși foarte ușor și ajung să manifeste posesivitate în relații.
- Dificultăți în a fi singuri: Se simt inconfortabil singuri, nu știu cum să facă față unor perioade de singurătate.
- Comportament de agățare: Pot deveni excesiv de dependenți de partenerul de cuplu sau de anumiți prieteni.
- Stimă de sine scăzută: Se consideră nedemni de dragoste și fericire sau consideră ca nu vor ajunge niciodată să aibă o relație sigură.
Mai jos vă las câteva întrebări pentru identificarea stilului de atașament anxios:
1. Mă îngrijorez frecvent că partenerul meu mă va părăsi.
- Da
- Nu
2. Am nevoie de multă aprobare și validare din partea partenerului meu.
- Da
- Nu
3. Devin ușor gelos/oasă când partenerul meu petrece timp cu alți oameni.
- Da
- Nu
4. Îmi este greu să fiu singur/ă pentru o perioadă mai lungă de timp.
- Da
- Nu
5. Mă simt nesigur/ă în privința dragostei partenerului meu pentru mine.
- Da
- Nu
6. Mă simt inconfortabil și anxios/oasă când sunt singur/ă.
- Da
- Nu
7. Cred că nu sunt suficient de bun/ă pentru a fi iubit/ă.
- Da
- Nu
8. Am tendința de a idealiza partenerii mei.
- Da
- Nu
9. Devin ușor supărat/ă și furios/oasă pe partenerul meu când nu îmi acordă suficientă atenție.
- Da
- Nu
10. Mă simt amenințat/ă de posibilitatea ca partenerul meu să mă părăsească pentru altcineva.
- Da
- Nu
11. Am tendința de a dramatiza și exagera problemele din relația mea.
- Da
- Nu
12. Mă simt dependent/ă de partenerul meu și am nevoie de el/ea pentru a mă simți fericit/ă.
- Da
- Nu
13. Îmi este greu să am încredere în ceilalți.
- Da
- Nu
14. Am tendința de a interpreta greșit intențiile celorlalți.
- Da
- Nu
15. Mă simt frecvent respins/ă și neacceptat/ă de ceilalți.
- Da
- Nu
Interpretare:
Dacă aveți mai mult de 5 răspunsuri de DA la întrebările de mai sus, e posibil să aveți un atașament de tip anxios.
Consecințe:
Stilul de atașament anxios poate avea un impact negativ asupra relațiilor dvs. Persoanele cu acest stil pot experimenta dificultăți în a forma și menține relații stabile și armonioase. Pot fi mai predispuse la anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală.
Ce poți face dacă ai un stil de atașament anxios:
Există diverse modalități de a depăși stilul de atașament anxios. Unele dintre cele mai eficiente metode includ:
- Terapia: Terapia este de un real ajutor în acest caz. Mulți oameni se pot simți neajutorați atunci când descoperă că nu au un stil de atașament sigur (securizant). Se gândesc adesea că stilul de atașament îi condamnă la relații scurte, nefericite sau la singurătate. Nu este adevărat. În terapie, dincolo de tehnicile folosite, se modelează o relație sănătoasă, transformatoare. Astfel, clientul va înlocui treptat acele comportamente nefavorabile relaționării sănătoase.
- Dezvoltarea stimei de sine: Creșterea stimei de sine poate ajuta la reducerea nevoii de aprobare și validare din partea celorlalți. De asemenea, vei învăța să pui limite cu succes și ție și celor din jur.
- Comunicarea asertivă: Comunicarea eficientă a nevoilor și sentimentelor într-un mod clar și direct poate contribui la îmbunătățirea relațiilor interpersonale.
Citește și articolul Atașament evitant în relații.